Creatură minunată
Creatură minunată
Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. ... şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! Psalmul 139:14
Ce părere aveţi voi despre cei ce vă înconjoară? Dar despre voi înşivă? Sunt convins ca fiecare din noi atunci când se uită în oglindă se vede cel mai frumos. Să fie chiar aşa? Fără îndoială! Chiar versetul de astăzi ne spune acest lucru: "sunt o făptură aşa de minunatv." Dar cum sunt cei din jurul nostru? Sunt la fel de frumoşi ca noi?
La această întrebare oamenii răspund în trei feluri:
1. Cei ce ma înconjoară nu sunt la fel de frumoşi: nu vezi maimuţa de colo sau pe unflatul ce se uită la tine? În acest caz mai putem spune ca Dumnezeu a creat pe om într-un chip minunat?
2. Eu nu sunt prea frumos: nu îmi place părul şi nici nasul nu este grozav; mai mult pistruii mei sunt chiar disgraţioşi. Un astfel de răspuns este o insultă adresată lui Dumnezeu!
Înseamnă că lucrarea lui Dumnezeu nu este tocmai reuşită şi noi suntem nemulţumiţi de ea! În acest caz îl mai putem oare lăudă pe Dumnezeu? Ne mai putem bucura că suntem creaturi minunate.
3. Ultimul răspuns la întrebarea de mai sus nu ar fi nimic altceva decât versetul citat: "Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. ... şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!" La acesta am putea adăuga faptul că el este valabil pentru toţi oamenii.
Da, toţi oamenii sunt creaţi de Dumnezeu într-un chip minunat. El a înzestrat pe fiecare om cu frumuseţe şi cu raţiune. Aşadar fiecare om este dator să vină înaintea lui Dumnezeu cu recunoştinţă şi laudă.