Zamba
Într-un sat african, pe malul fluviului Congo, într-un palat cu douăzeci de camere, trăieşte tânarul Zamba.
Tatăl lui, un bogat rege african, pleacă din când în când cu armata în razboi împotriva triburilor vecine. El urcă fluviul cu pirogile, incendiază satele şi ia prizonieri pe care apoi îi vinde ca şi sclavi la căpitanul unei nave americane. Casa lui Zamba este împodobită cu o mulţime de lucruri somptoase şi … biblioteca lui este plină de cărţi valoroase.
Într-una din zile Zamba se opreşte în faţa căpitanului zicând:
- Căpitane, mi-ar plăcea aşa de mult să învăţ să citesc şi să scriu!... Invaţă-mă te rog!
- Ce idee, răsunse căpitanul! Ei bine, am să te învăţ.
În timpul unei expediţii de cucerire, tatăl lui Zamba este ucis dar tribul său iese victorios. Câtă durere pentru Zamba! ...
La doar 17 ani este nevoit să aducă prizonierii în tabără, să se ocupe de ei şi imediat să ia locul tatălui său.
Printre prizonierii aduşi se numară Zillan, fata regelui învins. Frumuseţea ei farmecă privirile tânărului Zamba.
- Dezlegaţi-o, porunceşte acesta – ea nu va fi vândută ca sclavă, ci va fi soţia mea.
Când căpitanul american revine în sat ca să cumpere sclavi, îl convinge pe Zamba să meargă cu el în America şi să înceapă acolo o afacere. Tânărul se îmbarcă şi porneşte spre America luând cu el tot aurul agonisit de tatăl său precum şi cărţile cele mai valoroase din biblioteca sa. El speră să ajungă bogat, puternic ...
La revedere ... La revedere ... şi corabia se îndreaptă încet-încet spre larg. Împreună cu el pe corabie mai sunt îmbarcaţi patru sute două zeci şi doi de sclavi. Aceştia stau legaţi în lanţuri în cala corabiei. Zamba vede acum de aproape ororile traficului cu sclavi la care el însuşi a participat.
Nu după mult timp, Zamba observă că atitudinea căpitanului nu mai este la fel de prietenoasă şi binevoitoare ca altă dată:
- Va trebui să-mi plăteşti dacă vrei să te învăţ să scri şi să citeşti, zise într-una din zile căpitanul.
Într-o seară, pe când stătea în cabina sa, Zamba îl auzi pe căpitan spunând:
- Ha! Ha! Acest frumos prinţ … nici nu se gândeşte că în curând va fi împreună cu sclavii lui!
În cele din urmă corabia îşi aruncă ancora în portul Charleston.
Sclavii sunt coborâţi, spălaţi şi îmbrăcaţi pentru a fi duşi la piaţă şi vânduţi. În pofida strigătelor sale, Zamba este cumpărat de un proprietar bogat. Căpitanul pe care îl crezuse bun prieten, i-a furat toată bogaţia şi libertatea.
Stăpânul îl conduce pe Zamba într-o plantaţie imensă unde lucrează o mulţime de sclavi. Noua lui viaţă nu înseamnă decât muncă în plantaţiile de bumbac.
Într-o duminică dimineaţa, Zamba, împreună cu un alt sclav, merge într-un loc unde se vesteşte Cuvântul lui Dumnezeu. Ajuns aici ascultă cu mare atenţie vestirea Evangheliei. Când imnurile de laudă încep să se înalţe spre cer, lacrimi firbinţi se preling pe obraji-i arşi de soare.
Seara, deschide Biblia şi continuă să citească: "Veniţi la mine voi toţi cei trudiţi şi împovăraţi". Acest verset străpunge inima lui Zamba. El are nevoie de cineva căruia să-i spună durerea lui şi înaintea căruia să îşi descarce conştiinţa care îl apasă. El se predă astfel Domnului Isus primind în schimb iertarea păcatelor.
Zamba învaţă din Scriptură că tot ceea face trebuie făcut ca pentru Domnul Isus. El îşi serveşte astfel stăpânul cu devotament fără să înţeleagă însă cum nişte oameni pot duce în robie pe alţii.
Într-o zi stăpânul îl ia cu el în port unde sunt debarcaţi noi sclavi. Deodată aute pe cineva strigînd:
- Zambaaaa!
Era Zillah. Ea îşi striga soţul. Stăpânul lui Zamba o cumpară şi pe ea. Ce bucurie pentru Zamba de a o revedea pe Zillah!
- Zamba, zise stăpânul, poţi lua în colibă pe Zillah soţia ta.
În ziua următoare, după ce se întoarce de la muncă, Zamba o învăţă pe Zillah cum să cunoasca pe Domnul Isus şi îi arătă bogăţiile pe care le-a descoperit în Biblie.
Zamba şi Zillah au fost în curând eliberaţi de stăpânul lor dar ei au continuat să-l slujească cu fidelitate. După moartea lui ei au cumpărat un magazin în oraş şi au venit în ajutorul celor ce erau nefericiţi.